header

   

 

"Prin această inițiativă ne dorim să contribuim și la schimbarea percepției potrivit căreia marcajele rutiere sunt necesare doar pentru cosmetizarea localităților la începutul primăverii."

Ioan Matreș, director general S.C. Industrie Mică Prahova S.A.

 

   
AddThis Social Bookmark Button
Arhiva

Arhiva (118)

Situația în domeniul siguranței rutiere diferă în mod semnificativ între Statele Membre UE. Unele raportează un progres substațial în timp ce altele încă se situează sub nivelul mediu. Cu toate acestea, distanța între categorii se micșorează de la un an la altul. În 2017, nici un stat membru UE nu a înregistrat o rată a fatalităților mai mare de 100 decese la un million de locuitori și 8 dintre acestea au înregistrat o rată mai mică de 40 de decese la milionul de locuitori. Cele mai bune performanțe în domeniul siguranței rutiere au fost înregistrate de Suedia (25) și Marea Britanie (27). Pe de altă parte, cele mai ridicate rate ale fatalităților au fost înregistrate în România (98) și Bulgaria (96). De la începutul decadei, cele mai mari diminuări ale ratei deceselor în accidente rutiere au fost înregistrate în Grecia     (-41%), Estonia (-39%) şi Letonia (-38%). Media scăderilor la nivelul UE a fost de 20%. În 2017, în medie, doar 8% din accidentele rutiere au avut loc pe autostrăzi. 37% au avut loc în zonele urbane și 55%  pe drumurile rurale. Ocupanții automobilelor au reprezentat cea mai mare parte a victimelor (46%). Împreună, utilizatorii vulnerabili, inclusiv pietonii, cicliștii și motocicliștii au reprezentat cam acelaşi procent și au fost în principal expuși în zonele urbane. 

indsit

ind-stopEducația este considerată o parte esențială a abordării integrate a siguranței traficului. Deși este important să se vadă educația în domeniul siguranței rutiere ca proces de învățare pe tot parcursul vieții, acest raport se concentrează asupra modului în care o astfel de educație este oferită în învățământul primar și secundar în Europa. Chiar dacă marea majoritate a țărilor europene au semnat Convenția CEE-ONU privind traficul rutier și s-au angajat astfel să asigure educația rutieră în școli la toate nivelurile, această primă imagine de ansamblu asupra siguranței traficului și educației în domeniul mobilității în Europa demonstrează că, în practică, acest angajament nu este întotdeauna îndeplinit. Numai în Republica Cehă, Irlanda și Germania este educația în siguranța rutieră oferită la toate nivelurile. În timp ce educația pentru siguranța rutieră este oferită copiilor în învățământul primar în toată Europa, în general nu este acordată copiilor și tinerilor în învățământul secundar în 19% din state. 

Istoric

Marcajele rutiere sunt semne orizontale create pentru a separa şi direcţiona traficul în siguranţă şi în mod eficient atât pe şosele şi autostrăzi cât şi pe drumuri locale.

Utilizarea marcajelor a crescut odată cu folosirea automobilelor, la început ca rezultat al primei Conferinţe naţionale privind siguranţa pe drumuri şi autostrăzi care a avut loc în Washington în 1925. Aceasta a evoluat către o industrie internaţională a siguranţei rutiere care deserveşte toate naţiunile dezvoltate sau aflate în dezvoltare.

Statisticile pentru 2015 privind securitatea rutieră, publicate de Comisia Europeană, confirmau faptul că drumurile europene erau cele mai sigure din lume, în pofida unei încetiniri a ritmului reducerii accidentelor. Și România înregistrase progrese.

statistici

În 2015, rata medie a deceselor în traficul rutier din UE a fost de 51,5 la 1 milion de locuitori, similară cu cea din anii anteriori. Această încetinire de ritm, care urma după o reducere semnificativă de 8 % în 2012 și 2013, era cauzată de mai mulți factori, cum ar fi o interacțiune mai mare, în orașele europene, între utilizatorii rutieri neprotejați și cei motorizați. De asemenea, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor (pietoni, bicicliști etc.) reprezentau o mare parte dintre cele 135 000 de persoane accidentate potrivit estimărilor Comisiei. Era prima dată când Comisia publica o astfel de cifră, întrucât statele membre începuseră să raporteze date comparabile și fiabile cu privire la accidentele rutiere grave. Acesta reprezenta primul pas în direcția unei abordări la nivel european a accidentelor grave.

Ultimele săptămâni au cunoscut o preocupare nemaiîntâlnită în administraţia ploieşteană ce vizează siguranţa rutieră la nivel de municipiu. După ce, încă de la începutul anului, presa prahoveană a tras nenumărate semnale de alarmă în ceea ce priveşte numărul crescând al evenimentelor rutiere din Ploieşti, încercând chiar să promoveze soluţii pentru diminuarea acestuia, în condiţiile în care planificarea administraţiei în acest domeniu este inexistentă, fervoarea cu care este abordat subiectul de către edili în ultima perioadă de timp este cel puţin interesantă.

În aparenţă, motivul ţine de calitatea lucrărilor de marcaje rutiere; în realitate, este încă un exerciţiu de imagine derulat de aleşii din fruntea aparatului administrativ. Din păcate, domnilor edili, astfel de exerciţii nu ajută nimănui – nici dumneavoastră şi, cu siguranţă, nici cetăţenilor care aşteaptă o preocupare constantă în acest domeniu.

După cum am susţinut încă de la lansarea acestui blog, în urmă cu peste cinci ani de zile, siguranţa rutieră nu este o preocupare ocazională, nu înseamnă marcarea străzilor de Paşti şi la începutul anului şcolar. Suntem ţara cu cel mai mare număr de evenimente rutiere din întreaga Uniune Europeană. Măcar acest lucru ar trebui să ne dea de gândit. 

Miercuri, 06 Iunie 2018 04:57

Siguranţa pietonilor

Publicat de

Printre cei mai vulnerabili utilizatori ai drumului sunt pietonii. În această categorie, un loc aparte îl ocupă bătrânii şi copiii sub 12 ani, aceştia fiind identificaţi între persoanele cel mai expuse.siguranta - Copy

Conform statisticilor, majoritatea accidentelor au loc în zonele urbane. Nouă din zece evenimente rutiere au loc în oraşe.

Câteva dintre cele mai importante măsuri de reducere a numărului evenimentelor rutiere în care sunt implicaţi pietonii:

  • separarea clară între traficul motorizat şi cel ne-motorizat,
  • limitări de viteză,
  • îmbunătăţirea vizibilităţii acestora,
  • trotuare continue,
  • educarea atât a pietonilor cât şi a şoferilor.

Calmarea traficului ca parte a strategiilor de siguranţă rutieră locale

Schemele de calmare a traficului sunt un element important în strategiile de siguranţă rutieră locale. Aceste strategii ar trebui să includă şi managementul vitezei atât pentru a obţine niveluri sigure ale vitezei pe toate drumurile cât şi pentru a se asigura că limitele de viteză aplicate sunt potrivite. Măsurile de calmare a traficului ar trebui utilizate pentru a încuraja atât reducerea vitezei cât şi respectarea limitelor stabilite. O atenţie specială trebuie acordată drumurilor frecvent utilizate de copii, incluzând străzile din jurul şcolilor, rutele pe care aceştia le folosesc pentru a se deplasa spre şcoală şi zonele rezidenţiale în care îşi petrec o mare parte din timpul liber.

Sensurile giratorii

sensuri1

 

1. Caracteristici generale

Multe primării caută metode alternative de control al intersecţiilor cu scopul îmbunătăţirii siguranţei rutiere şi a fluidizării traficului fără a fi necesară lărgirea drumului. În consecinţă, sensurile giratorii devin din ce în ce mai populare pe baza multiplelor avantaje în ceea ce priveşte siguranţa, operativitatea dar şi considerentele de ordin estetic.

2. Siguranţa

S-a demonstrat că sensurile giratorii sunt mai sigure decât alte măsuri de siguranţă rutieră în intersecţii. Beneficiile sunt vizibile atât pentru vehicule cât şi pentru pietoni.

Beneficiile în privinţa siguranţei rutiere sunt următoarele:

Cercetările în domeniu au demonstrat că folosirea telefoanelor mobile şi a celor echipate cu dispozitive hands-free la volan are următoarele consecinţe:

  • reacţii mai încete decât în cazul conducerii sub influenţa alcoolului. Cercetările arată că reacţiile şoferilor sunt diminuate cu  30%  în timp ce folosesc telefonul mobil la volan faţă de situaţia în care ar fi condus cu o alcoolemie de 50 mg/100ml. Acestea sunt cu 50% mai scăzute decât în condiţii normale,
  • reacţii mai încete la semnalele din trafic. Folosirea telefonului în timpul condusului rezultă în reducerea semnificativă a reacţiilor şoferului la semnalele din trafic sau alte evenimente relevante. Probabilitatea ca semnale importante din trafic să fie ignorate este destul de ridicată,
  • reacţii mai încete la frânare. Studiile arată că timpul de reacţie în caz de frânare este redus în timpul unei conversaţii telefonice cu 0.3 până la aproape 0.7 secunde,
  • percepţie redusă asupra traficului. Studiile au demonstrat o scădere semnificativă a percepţiei, înţelegerii şi proiecţiei traficului din cauza nivelului de concentrare pe care îl necesită conversaţiile telefonice purtate la volan.

telefoane

Potrivit statisticilor Uniunii Europene, România este una dintre ţările aflate pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Cu toate acestea, o diagramă a evoluţiei siguranţei rutiere în UE arată că ţara noastră a reuşit să reducă numărul deceselor din accidente rutiere de la 3078 în anul 1991 la 1893 în 2015. Diminuarea numărului fatalităţilor între anii 2010-2015 este una semnificativă (20%), România fiind depăşită doar de Danemarca (30%), Irlanda (22%), Grecia (36%), Spania (32%), Portugalia (37%), Polonia (25%).

 blog masina

Siguranţa rutieră în România nu a cunoscut o îmbunătăţire între anii 2015 şi 2016. În 2016, au fost înregistrate 97 decese pe şosea la un milion de locuitori în comparaţie cu media europeană de 50 de decese.Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere în România a crescut cu 1% comparativ cu anul anterior.

Pagina 1 din 9
   
© S.C. INDUSTRIE MICA PRAHOVA S.A.